Wednesday, May 14, 2008

SIAMSINTE AW LUNGKE KEI NI

Eimite hi atangpi in sum-le-pai i haksa uhi. Nu-le-pate lehkha siam in siamlou hitaleh tate lehkhasiam di deihlou i omkei uh. Ahidi mah leng ahi. Lehkhasiamna lou in i gam ah khosuahna di taktak a om kei. Huaiziak in siamsinna i pibawl ua, a hoih mahmah. Himahleh mi tamtakte sum-le-pai hakstatna ziak a lehkha sim ut mahmah napi uttan simtheilou a vakthaap mai a, zu-le-khamtheih a kibual te ka muh chiang in puaknat huai kasa mahmah. Hiaite awlmohna ziak in mi khat bek in a phattuampih khakleh chi’n India Government in a thawn a laizil theihna leh scholarship tuamtuam omte bangzah hiam i taklang ding uh. Lehkha sim ut mahmah, himahleh sum-le-pai haksa te adi’n hiai anuai scholarship/scheme tuamtuam India solkal in a patkhiak tampite lak a bangzah hiam i taklang ding uh.

1. National Talent Search Examination

National Talent Search examination ahihleh National Council for Educational Research and Training (NCERT) te conduct ahi. Hiai exam tier nih (2) in a kikhen. Amasa pen in State leh Union Territory ten State Talent Search Exam conduct in amau state quota adi’n selection hon bawl masa uhi. A kigawmvek in mi 3000 khawng NTSE a telthei di’n hon telkhia uhi. NTSE exam ah paper nih (2) a om-Mental Ability Test (MAT) leh Scholastic Ability Test (SAT). Hiai written a chingte face-to-face interview dia sap ahi ua, final selection ahihleh MAT, SAT leh Interview a marks muhdan ah a kinga hi. Scholarship ama a kumkhat a mi 750 piak hisek pen 2000 kum in 1000 a punsak ahi. Hiai scheme paidan 2006 a khek in om a, hiai dungzui in:

· Class X level hisek pen 2007 apat Class VIII a sukniam ahi

· Class VIII MAT leh SAT ah question 90 tuak a omdi

· SAT ah Social Science question 35, Science 35 leh Mathematics ah 20 a omdi

· Telkhiak a omte scholarship kha khat in Rs.500 piak ahidi uh Class IX apat a tunglam teng. Himahleh PhD ah UGC norms durngzui a piak ahiding uh.

· Book grant a omnawnkei

· Parental income limit pen beisak ahita

· Hiai scholarship science leh social sciences ah doctoral level tan leh professional course medicine leh engineering ah piak ahi uh.

NTSE adi’n syllabus a tuam omkei mahleh Class VII leh VIII level ahidi. “Learn About the Test” kichi booklet sample questions omna NCERT website www.ncert.nic.in ah download theih di’n om hi.

Scheme of testing hiai anuai a bang ahi:

Test

Duration

No of Items/Questions

Maximum marks

Qualifying marks for SC/ST/PC category

Mental Ability Test (MAT)

90 minutes

90

90

32 % i.e. 29 marks

Scholastic Aptitude Test (SAT)

90 minutes

90

90

32 % i.e. 29 marks

Interview

15-20 minutes

25

No qualifying marks

Interview dia sap a omte second class railway fare piaksak ahidi uh.

2. Special Class Railway Apprentices

Hiai exam ahihleh Class XII Mathematics leh Physics hiam Chemistry khat zawkzawk a zoukhia kum 17-21 kikal mite adia Union Public Service Commission (UPSC) in a conduct ahi. Hiai exam kum nih a khatvei conduct ahi. Hiai a select a omte kum li (4) sung Mechanical Engineering zilsak ahi uh. Hiai SCRA written test ah Mathematics, Physics, Chemistry, English Language, General Knowledge, and Psychological Test (Mental Ability) tel hi. Written a chingte interview leh medical test a omlai hi. A syllabus ahihleh Class XII CBSE equivalent ahi.

Apprentice ten stipend Rs.4000-4400 scale ala ua, DA toh Rs.7400 khawng apha zou. Kum li training a zoh chiang un Indian Railways ah 1st Hiai exam kha competition tough mahmah ahi. Aziakchu seat 10 kan omngei kholkei a, himahleh a lutzou te adi’n bel a thawn a laizil, zoh chiang a 1st class officer hingal maidi. Hoih lotel ahi. Class officer Indian Railway Services of Mechanical Engineers (IRSME) Officers in lut ngal uhi.

Scheme of examination:

Paper

Subject

Time Allowed

Maximum Marks

Paper-I

General Ability Test (English, General Knowledge and Psychological Test)

2 hours

200

Paper-II

Physical Sciences (Physics and Chemistry)

2 hours

200

Paper-III

Mathematics

2 hours

200

Part-II

Personal interview (Written a chingte adi’n)

200

3. National Defence Academy (NDA) (www.nda.nic.in)

Eligibility: Class XII zousa hiam zillai, zi nei nailou kum 16 ½ leh 19 kikal pasal te adi ahi.

NDA adia cadet selection paidan anuai a bang ahi:

· Written exam UPSC in a conduct hi

· Interview (Intelligence and personality test) Service Selection Board (SSB) in a conduct hi

· Medical examination Service Medical Board in a conduct hi

Scheme of examination:

Subject

Duration

Maximum Marks

Mathematics

2 ½ hours

300

General Ability

2 ½ hours

600 (Hiai lak ah English 200 marks leh General Knowledge 400 marks ahi)

Total

900

Training National Defence Academy, Khadavaksla, Pune ah nei ua, a stream dungzui un Jawaharlal Nehru University (JNU), New Delhi in BA/B.Sc degree piak in om uhi. Training a zoh phet chiang un Army lam ate Lieutenant rank hipah ngal mai uhi. Mi khenkhat in a gendan un hiai NDA through a lutte CDS a lutte sang inle promotion hatzaw chi zomah uhi. Huaiziak in sepaih lam a lunglutte adi’n a hoih mahmah. Nu-le-pa vak ngailou a govt. in degree zil sungteng hon vak dia, huaizoh chia commissioned officer hingal zomah di.

4. Armed Forces Medical College (www.afmc.nic.in)

MBBS a thawn a ziltheihna, zoh chiang a Indian Army a commissioned officer hingal zomah di. Class XII zou kum 17-22 kikal mi, zi/pasal nei nailou te’n exam a pethei uh. Seat 130 a om (pasal 105 leh numei 25). Hiai a chingte Armed Forces Medical College, Pune a kum 4 ½ sung MBBS a zil dua, huaizoh kum 1 internship ahih uh a ngai hi. Hiai a lutte Armed Forces Medical Services ah Commissioned Officer a a sep uh a ngai teitei hi. Hiai toh kisai in nu-le-pa/guardian in admission hun ah bond a sign ngai hi.

Special concession tuamtuam amuhte uh:

  • Entitled rations as authorised and subsidised messing.
  • Free hostel accommodation and allied services.
  • AC 3 Tier railway warrant for journey during vacation from college to home and back.
  • First Class/ AC 2 Tier rail Journey on railway warrant after being commissioned.
  • A subsidy of Rs.12,000/- per student for purchase of books and equipment during the entire training period. Amount will be issued proportionately during I, II and III MBBS.
  • Uniform allowance Rs.6,000/- per student during first year and Rs.1,250/- per year as maintenance allowance in subsequent years.
  • Hair Cutting/Hair Cleaning Allowance of Rs.40/- per month per student.
  • Stationery allowance of Rs.1000/- per cadet per year.
  • Washing allowance Rs.120/- per student per month during the term and Rs.20/- per month during break.

Huaiban ah B.Sc (Nursing) le AFMC apat mah in ziltheih lai hi.

5. CENTRAL SECTOR SCHOLARSHIP SCHEME OF TOP CLASS EDUCATION FOR ST STUDENTS (www.tribal.nic.in)

Hiai scholarship thak Finance Minister P.Chidambaram in 2005-06 Budget Speech a a luikhiak thak, academic year 2007-2008 a zatpat ahi.

ST student family income Rs. 2 lakhs sang a tamzolou institution telkhiak a omte a admission mute kiang a piak ding ahi.

Hiai scholarship in a huamkhakte:

· Government/Government-funded institutions te ah full tuition fee ban ah non-refundable fees piaksak di. Himahleh private institutions te ah Rs.2 lakhs tan leh Commercial Pilot Training nang in Rs.3.72 lakhs ahidi.

· Living expenses a tamtawp in khakhat a Rs. 2200/- tan

· Books and stationary Rs.3000/- per annum

· A course zil sung un computer leh accessories man di’n Rs.45,000/- tan

Institute khat in scholarship 5 (nga) tan, a vekpi in scholarship 635 kumkhat sung a piakkhiak ahidi.

Tulel a hiai scheme in a cover course te ahihleh Engineering institution 52,management institute 21, law institute 5, medicine/dentistry institute 13 leh specialized stream institute 36 ahi a, avek in institute 127 cover hi. Engineering ah IIT, NIT, NERIST, IIIT, etc, Management ah IIM, FMS, Symbiosis, etc, Law ah NLSIU chihkhawng cover kha hi. Hiai omdan tak ahihleh India adia institution hoihteng cover kha vek. A lunglutte adi’n sum neilou chihte omnawnlou a India a institution hoihpente a lut ziahziah di hitamai ahi. Bank loan khawng le ngaise lou a Ministry of Tribal Affairs te’n scholarship hon pe du ahi. I hamphatna uh khahsuah kei ni.


6. RAJIV GANDHI NATIONAL FELLOWSHIP (RGNF) FOR SCHEDULED CASTE/SCHEDULED TRIBE CANDIDATES (http://ugc.ac.in/financialsupport/rajivgandhi_scst.pdf)

Ministry of Tribal Affairs leh Ministry of Environment and Forests te’n hiai scholarship apiak uh ahi. Hiai scholarship M.Phil leh Ph.d. full time a zil ut/sawm Sciences, Humanities, Social Sciences leh Engineering & Technology ah piak ahi. SC te ad’n 1333 leh ST te adi’n 667 kumkhat a piak ahi.

Fellowship

@Rs.8000/-p.m. for initial two years

@Rs.9000/-p.m. for remaining tenure

RGNJRF

RGNSRF

Contingency A

@Rs.10000/-p.a. for initial two years

@Rs.20500/-p.a. for remaining tenure

Humanities &

Social Sciences

Contingency B

@Rs.12000/-p.a. for initial two years

@Rs.25000/-p.a. for remaining tenure

Sciences, Engg &

Technology

Departmental

Assistance

@Rs. 3000/- p.a. per student to the host

institution for providing infrastructure

For all disciplines

Escorts/Read

assistance

@ Rs. 2000/- p.m. in cases of physically

handicapped & blind candidates

For all disciplines

HRA

As per rules of the University/ Institutions

7. SCHEME OF COACHING FOR SCHEDULED TRIBES

Ministry of Tribal Affairs in singtangmi te competitive exam a lohchin theihnang in hiai scheme pankhia hi. Hiai scheme nuai ah solkal in a telkhiak coaching centre te ah ST te adi’n coaching fee piaksak uhi. Hiai scheme in a cover khak course te:

(a) Civil Services Examination/State Civil Services Examination.

(b) Entrance Exams for Medical, Engineering, MBA and other professional

courses.

(c) Other exams conducted by U.P.S.C. like CDS, NDA, etc./Staff Selection

Commission Exams/Subordinated/Lower Subordinate Services Exam,

Central Excise, etc.

(d) BSRBs/RRBs, General Insurance Corporation, etc.

Hiai a telthei ding in competitive exam piaktheihna dia qualification nei, family/self income kumkhat a Rs.2.50 lakhs tan te’n apply thei ding hi. Competitive exam khat adi’n candidate khat in hiai scheme khatvei chauh avail thei ding a, avekpi in competitive exam nih adi’n coaching a lathei ding hi.

Huailou in UGC NET/JRF exam bang leng omlai a, huai ah JRF a qualify te’n M.Phil/Ph.D zil nang grant/fellowship (khakhat a Rs 12,000 a punsak ahita) mu ua, lecturer dia le qualify ahingal uhi. Hiaite ban ah a scheme/scholarship dang tampi leng omlai ngei din a gintak huai. Tulai khovel ah lehkhasiam te adi’n sum-le-pai pen a buaihuai pen hinawnlou ahi. Adiakin professional course zil nang a institute hoihdeuh e.g. IIT, IIM, FMS, XLRI leh adang dang a lutzou te adi’n student/educational loan pedia bank te kituh mai uh ahi. Hiai facilities/scheme tuamtuam omte ei Zomite’n bangchi’n I phattuampih thei dia?

Khaile lawm aw masuan ni

Lungke lou in pang ve ni